Cinstirea memoriei ofiţerului de miliţie Agache Aurel de către generalul-maior cu 2 stele (în rezervă) Cârjan Lazăr
Cine a sprijinit soluţionarea cazului Agache - Generalul maior cu 2 stele (în rezervă),

Cinstirea memoriei ofiţerului de miliţie Agache Aurel de către generalul maior cu 2 stele (în rezervă), Cârjan Lazăr

Chestorul Cârjan Lazăr Generalul maior cu 2 stele (în rezervă), Cârjan Lazăr a fost coleg de şcoală cu ofiţerul de miliţie Agache Aurel
La şcoala de ofiţeri de miliţie de la Băneasa

După absolvirea şcolii de ofiţeri de miliţie de la Băneasa, drumurile celor doi ofiţeri se despart. Fiecare îşi urmează cariera în domenii diferite în cadrul Miliţiei.
La fel şi destinele celor doi urmează cursuri diferite. În timp ce ofiţerul de miliţie Agache Aurel este ucis şi batjocorit de o mulţime ucigaşă, ofiţerul de miliţie Lazăr Cârjan este purtat de valul revoluţiei din decembrie 1989 în vârful Inspectoratului de Poliţie Bihor pe care îl conduce până în anul 1997.
Din acest moment cariera domnului Cârjan Lazăr urmează o traiectorie ascendentă:
Prin decretul prezidenţial nr. 219 din 17 noiembrie 1994 i-a fost acordat gradul  de general-maior.
Pe data de  03 noiembrie 2006, prin decretul prezidenţial nr.1226, i-a fost  acordat următorul grad profesional - chestor principal de poliţie.
A ocupat  funcţia de şef al Direcţiei Poliţiei Judiciare din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei.
A ocupat după aceea funcţia de consilier al secretarului de stat al Ministerului de Interne Gheorghe Zaharia.
În toamna anului 2003 a fost numit director adjunct al Direcţiei Informare şi Relaţii Publice din cadrul MAI.
Ultima funcţie deţinută în cadrul Ministerului de Interne a fost cea de şef al Direcţiei Generale de Paşapoarte.
La data de 12 februarie 2008 preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul privind încetarea raporturilor de serviciu ale domnului chestor principal de poliţie Cârjan Lazăr cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative. Era cel mai vechi poliţist român în activitate.

În toată această perioadă el nu a uitat de colegul său de şcoală, omorât şi batjocorit.
Fiind principalul coordonator al comitetului de organizare a întrunirii promoţiei de ofiţeri de miliţie 1965-1968 care a avut loc la Băile Felix în perioada 30 septembrie 1995-01 octombrie 1995 a trimis  familiei Agache un ajutor financiar în valoare de 3.500.000 lei din partea tuturor colegilor de şcoală a lui Agache Aurel .
Într-o scrisoare emoţionantă din data de 07 octombrie 1995 generalul de Brigadă Cârjan Lazăr scria despre colegul său Agache Aurel: "Noi toţi cei care l-am cunoscut am apreciat întotdeauna nobleţea caracterului său, firea deschisă şi sinceră, ataşamentul faţă de soţie şi cei 5 copii, abnegaţia de care a dat dovadă în lupta pentru triumful adevărului" . Zilele fierbinţi ale ultimei luni din anul 1989 l-au găsit la datorie slujindu-şi cu credinţă instituţia, libertăţile şi drepturile cetăţeneşti. Mâini criminale, de un neînchipuit sadism, au curmat în chip bestial viaţa celui care a fost maiorul Aurel Agache. Întreprindem, doamnă, acţiuni în scopul declarării maiorului Aurel  Agache ca erou martir al revoluţiei.
Spuneţi copiilor dumneavoastră că tatăl lor a fost un adevărat erou, iar amintirea lui trebuie să rămână dea pururi în sufletele lor cinstindu-i memoria prin fapte demne de omul care a fost Aurel Agache."
Într-o scrisoare de răspuns, pe data de 18 octombrie 1995,  Agache Aurel Dionisie a mulţumit pentru ajutorul financiar primit : " Aş vrea să vă spun că tatăl meu este Erou Martir al Revoluţiei Române încă de când autorităţile statale au conferit acest titlu ". Totodată acesta a solicitat un sprijin pentru primirea de informaţii necesare pentru publicarea unei broşuri micuţe şi simple în care să se parcurgă toate treptele profesionale ale carierei sale, cu realizările aferente dar şi cu greşerile inerente, iar în partea a doua să fie arătat felul în care a murit. Toate acestea reliefate fără patimă şi mai ales fără incriminări. Totodată Agache Aurel Dionisie a mai subliniat că "Eu ştiu că tatăl meu ar considera acest omagiu demn de numele lui, deoarece principiile adevărului şi onestităţii care l-au călăuzit o viaţă întreagă ar fi respectate prin prezentarea realităţii fără o hiperbolizare a imaginii sale, fără transformarea într-un mit ci pur şi simplu prin relevarea faptului că o tragedie nedreaptă l-a împiedicat să-şi arate adevărata sa valoare în noile condiţii de libertate şi democraţie." Această scrisoare a rămas fără răspuns, însă în momentul în care în decembrie 1999 Agache Aurel Dionisie i-a cerut sprijinul pentru comemorarea aşa cum se cuvine a ofiţerului de miliţie Agache Aurel, domnul general maior cu 2 stele (în rezervă) Cârjan nu a ezitat nici un moment şi a organizat o slujbă de comemorare la catedrala ortodoxă din Sfântu Gheorghe, precedată de o depunere de coroane de flori la troiţa eroilor. Totodată a vegheat şi acţiunea lui Agache Aurel Dionisie, solicitând ca acesta să fie protejat din umbră de eventualii agresori care ar fi încercat să-l împiedice să aprindă o lumânare şi să depună un trandafir roşu la locul uciderii lui Agache Aurel în centrul oraşului Târgu Secuiesc.
La începutul anului 2001 Agache Aurel  Dionisie a solicitat din nou sprijin pentru reînhumarea tatălui său la Codlea.
Şi de această dată, la 19 mai 2001 domnul general maior cu 2 stele (în rezervă)  Cârjan Lazăr a organizat într-un mod deosebit de frumos şi înălţător reînhumarea colegului său Agache Aurel la Codlea.
Ceremonia de reînhumare precum si ceremonialul si onorurile militare cuvenite unui ofiţer superior, erou martir căzut la datorie, au fost organizate cu sprijinul Inspectoratului General al Poliţiei din România, a Inspectoratului Judeţean de Poliţie Covasna, condus de domnul colonel Scurtu Constantin (pentru slujba de comemorare de la Târgu Secuiesc), şi a Inspectoratului Judeţean de Poliţie Braşov condus atunci de colonelul Bucur Mircea.
Într-o lume atât de  imorală  şi de insensibilă gesturile domnului general maior cu 2 stele (în rezervă), Cârjan Lazăr vor rămâne pentru membrii familiei Agache ca un punct de reper şi ca un simbol al unei prietenii şi mai ales a unei solidarităţi umane deosebite  care a trecut peste moarte.
Chestorul Cârjan Lazăr Chestorul Cârjan Lazăr la mormântul ofiţerului de miliţie Agache Aurel Chestorul Cârjan Lazăr
 

Există frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul. Există clipe, oameni şi fapte care nu se uită, chiar dacă uitarea este o lege a firii.

Acest site îşi propune să prezinte opiniei publice informaţii despre uciderea colonelului post-mortem Agache Aurel, procesul care s-a desfăşurat în perioada cuprinsă între 09 februarie 1998 şi 26 martie 2001, precum şi aspectele ce au apărut în ultimii 20 ani, atât în ceea ce priveşte latura politică, juridică, a executării sentinţei atât pe latura penală cât şi civilă pe teritoriul României şi Republicii Ungaria, cât şi procedurile juridice desfăşurate la CEDO şi nu în cele din urmă  în ceea ce priveşte manipularea practicată de către grupul de interese care îi reprezintă pe criminali.

Cazul Agache-2008