Executarea laturii civile a cazului Agache în ceea ce-l priveşte pe criminalul Paizs Octavian

15 februarie 1999: Tribunalul Municipiului Bucureşti, pronunţă sentinţa penală nr. 70 din dosarul 1775/1998, sentinţă prin care Filip Orban Daniela Kamilla, Paizs Octavian, Hejja Dezideriu, şi Reiner Anton sunt obligaţi să plătească în solidar daune morale de 50.000.000 lei vechi şi daune materiale de 10.000.000 lei vechi membrilor familiei Agache. 

Inculpatul Konrad Ioan a fost achitat în conformitate cu dispoziţiile articolului 10(c) din codul de procedură penală.

18 noiembrie 1999: Curtea de Apel Bucureşti admite parţial apelul parchetului, îşi obligă pe inculpatul Konrad Ioan să plătească în solidar cu ceilalţi inculpaţi daune părţilor civile. Curtea de Apel Bucureşti pronunţă sentinţa penală nr. 544 din dosarul 1702/1999, sentinţă prin care Filip Orban Daniela Kamilla, Paizs Octavian, Hejja Dezideriu, şi Reiner Anton, Konrad Ioan sunt obligaţi să plătească în solidar daune morale de 50.000.000 lei vechi şi daune materiale de 10.000.000 lei vechi membrilor familiei Agache. 

26 martie 2001: Curtea Supremă de Justiţie pronunţă decizia penală nr. 1603 în dosarul 939/2000, sentinţă prin care Filip Orban Daniela Kamilla, Paizs Octavian, Hejja Dezideriu, Reiner Anton şi Konrad Ioan au fost obligaţi în solidar la plata unor daune morale în valoare de câte 50.000.000 lei vechi şi a sumei de 10.000.000 lei vechi, daune materiale către membrii familiei Agache. 

Membrii familiei Agache au luat decizia ca să înceapă procedura de recunoaştere a sentinţei penale nr.70/15.02.1999 a Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală, definitivă prin decizia penală nr. 1603/2001 a Curţii Supreme de Justiţie, în ceea ce priveşte latura civilă şi încuviinţarea executării silite.

Motivaţia principală a fost cea morală, întrucât sumele primite ca daune morale sunt nesemnificative în raport cu traumele suferite din 22 decembrie 1989 încoace, de la data uciderii lui Agache Aurel. De altfel părţile civile nu au făcut nici apel şi nici recurs pentru actualizarea sumei în raport cu inflaţia.

26 iulie 2001: Astfel imediat după ce sentinţa definitivă a Curţii Supreme de Justiţie a fost redactată şi a fost investită cu titlu executoriu precum şi pe baza procurilor judiciare cu care Depner Ileana, Agache Ovidiu, Agache Ioan l-au împuternicit să execute această acţiune şi în numele lor, Agache Aurel Dionisie s-a adresat biroului Executorului Judecătoresc Bălaş Marius, unde a depus o cerere de executare după ce în prealabil pe data de 25 iulie 2001 a plătit onorariul de executare. Această procedură a făcut obiectul dosarului executor 28/2002.

Astfel, prin executorul judecătoresc Bălaş Marius, Agache Aurel Dionisie a solicitat Judecătoriei Târgu Secuiesc, încuviinţarea executării silite.

03 august 2001: În cadrul dosarului 1124/2001, prin încheierea din instanţa de judecată s-a admis cererea formulată de Agache Aurel Dionisie şi s-a încuviinţat executarea silită.

03 decembrie 2001: Reiner Anton, a făcut apel şi astfel Tribunalul Covasna, în cadrul dosarului 1622/2001 prin sentinţa civilă nr 402/A, a respins apelul declarat de Reiner Anton.

12 februarie 2002: Agache Aurel Dionisie se consultă cu Ministerul Justiţiei din România, Direcţia Relaţii Internaţionale pentru a căuta soluţia legală pentru executarea sentinţei pe latura civilă şi pentru cele 3 persoane care au fugit în Ungaria.

27 martie 2002: Odată încuviinţată executarea silită, executorul judecătoresc Bălaş Marius a încercat să finalizeze procedura de execuţie silită, dar a constatat, printr-un proces verbal de constatare, că Paizs Octavian  nu se află în România

28 martie 2002: Prin adresa nr. I/DI/15/24275/2002 Ministerul Justiţiei din România, Direcţia Relaţii Internaţionale sugerează formularea unei cereri de asistenţă juridică internaţională, în conformitate cu dispoziţiile art. 46 lit. b din Tratatul dintre Republica Populară Română şi Republica Populară Ungară privind asistenţa juridică în cauzele civile, familiale şi penale, încheiat la Bucureşti la 7 octombrie 1958.

23 mai 2002: Executorul Judecătoresc Bălaş Marius a solicitat Poliţiei Târgu Secuiesc informaţii cu privire la adresele debitorilor care au făcut obiectul dosarului executor 28/2002.

30 mai 2002: Prin adresa nr. 229103, Poliţia oraşului Târgu Secuiesc a comunicat adresele  debitorilor care au făcut obiectul dosarului executor 28/2002.

20 iunie 2002: Executorul Judecătoresc Bălaş Marius a solicitat Primăriei Târgu Secuiesc informaţii cu privire la averile declarate ale debitorilor care au făcut obiectul dosarului executor 28/2002.  

08 octombrie 2002: Executorul Judecătoresc Bălaş Marius revine cu o adresă către Primăria oraşului Târgu Secuiesc, prin care solicită informaţii cu privire la averile declarate a celor 3 debitori (Paizs Octavian, Filip Orban Daniella Kamilla şi Konrad Ioan) din  cadrul dosarului executor 28/2002.

15 octombrie 2002: Prin adresa nr. 7663, Primăria Târgu Secuiesc a comunicat executorului judecătoresc Bălaş Marius că cei 3 debitori nu figurează în evidenţa lor cu bunuri impozabile.

Deoarece pe teritoriul Republicii România nu există nici o şansă pentru executarea sentinţei  penale nr. 70/1999 a Tribunalului București Secția I penală în ceea ce priveşte latura civilă, Agache Aurel Dionisie  a fost obligat să declanşeze procedurile în conformitate cu dispoziţiile art. 46 lit. b din Tratatul dintre Republica Populară Română şi Republica Populară Ungară privind asistenţa juridică în cauzele civile, familiale şi penale, încheiat la Bucureşti la 7 octombrie 1958.

02 decembrie 2002: Agache Aurel Dionisie a solicitat Tribunalului Municipiul Bucureşti Secţia I-a Penală, formularea unei cereri de asistenţă juridică internaţională, în conformitate cu dispoziţiile articolului 46. lit. b din Tratatul dintre Republica Populară Română şi Republica Populară Ungară privind asistenţa juridică în cauzele civile, familiale şi penale, încheiat la Bucureşti la 07 octombrie 1958, ratificat prin decretul nr. 505/1958, publicat în B. of. nr.2 din 17 ianuarie 1959. Pe lângă această cerere a cerut şi reactualizarea despăgubirilor civile şi convertirea în Euro a acestora.  Dosarul   a avut nr. 6173/2002.

16 decembrie 2002: Prin încheierea dată în şedinţa de la 16 decembrie 2002, pronunţată în dosarul nr. 6173/2002, de secţia I penală a Tribunalului Bucureşti s-a dispus scoaterea de pe rol a cererii de reactualizare a despăgubirilor civile formulată de Agache Aurel Dionisie şi s-a înaintat această cerere cabinetului vicepreşedintelui Tribunalului Bucureşti pentru repartizarea cauzei la o secţie civilă, conform art. 20 al. 3 cod de procedură penală. Cauza a fost repartizată secţiei a III civilă a Tribunalului Bucureşti şi înregistrată sub nr. 7493/2002.

20 ianuarie 2003, 3 februarie 2003, 03 martie 2003, 17 martie 2003, 07 aprilie 2003, 19 mai 2003: În cadrul dosarului 7493/2002 care s-a aflat pe rolul tribunalului Municipiului Bucureşti Secţia III-a civilă, s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize contabile ce a stabilit că suma reactualizată datorată de Paizs Octavian, Konrad Ioan, Filip Orban Daniella Kamilla, este de 76.960.000 lei vechi echivalentul a 2098, 8 euro la 30 aprilie 2003.

12 mai 2003: Executorul Judecătoresc Bălaș Marius solicită Casei Județene de Pensii Covasna poprirea drepturilor bănești ale pensionarului Paizs Octavian, în vederea executării creanței datorate ca urmare a sentinței penale nr. 70/1999  a Tribunalului București secția I penală.

23 mai 2005: Prin adresa nr. 8743 Casa Judeţeană de Pensii  Covasna comunică faptul că din luna iulie 2003 va începe poprirea solicitată asupra drepturilor băneşti ce i se cuvin pensionarului Paizs Octavian.  

16 iunie 2003: În cadrul dosarului 7493/2002, care s-a aflat pe rolul Tribunalului Municipiului Bucureşti Secţia III-a civilă, prin sentinţa nr. 591 s-a admis cererea depusă de către Agache Aurel Dionisie şi s-a dispus reactualizarea despăgubirilor civile şi convertirea în euro. 

16 septembrie 2003: Din momentul în care sentinţa nr. 591 din data de 16 iunie 2003 a devenit definitivă şi irevocabilă prin neapelare, Agache Aurel Dionisie a depus din nou la Tribunalul municipiului Bucureşti  secţia I-a penală, cererea de asistenţă juridică internaţională care a format obiectul dosarului 4637/2003.

28 octombrie şi 07 noiembrie 2003: în dosarul 4637/2003, Tribunalul municipiului Bucureşti  secţia I-a penală, admite cererea formulată de Agache Aurel Dionisie şi dispune declanşarea procedurii de recunoaştere a sentinţei penale nr.70/15.02.1999 a Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală, definitivă prin decizia penală nr. 1603/2001 a Curţii Supreme de Justiţie, în ceea ce priveşte latura civilă şi încuviinţarea executării silite de către autorităţile competente din Ungaria. Cererea de asistenţă juridică însoţită de documentaţia necesară se va înainta Ministerului Justiţiei pentru a se transmite statului ungar conform art. 46 lit. b din Tratatul dintre Republica Populară Română şi Republica Populară Ungară din 07 Oct.1958, ratificat prin Decretul nr. 505/1958.

17 noiembrie 2003: Tribunalul Municipiului Bucureşti secţia I-a penală emite CEREREA DE RECUNOAŞTERE A SENTINŢEI PENALE NR. 70/1999 A TRIBUNALULUI BUCUREŞTI - SECŢIA I PENALĂ în ceea ce priveşte latura civilă şi încuviinţarea executării silite.

De remarcat este şi faptul că Tribunalul Bucureşti a trimis această cerere fără ca documentaţia să fie tradusă în conformitate cu articolul 7 din legea nr. 189/2003 din 12.05.2003 privind asistenţa judiciară în materie civilă şi comercială care prevede că toate actele anexate la cerere trebuie să fie însoţite de traduceri oficiale în limba statului solicitat - prin grija instanţei române şi pe cheltuiala părţilor interesate. Prin neadăugarea la această cerere a imputării  cheltuielilor de judecată din dosarul 7493/2002 de la Tribunalul Bucureşti Secţia a III civilă şi ulterior a cheltuielilor cu traducerea şi legalizarea acestor traduceri solicitate de Minister, este ignorat şi principiul reparării integrale a pagubei şi în consecinţă cheltuielile grosiere avute cu această procedură să fie imputate celor trei condamnaţi fugiţi în Ungaria.

21 noiembrie 2003: Prin adresa nr. 4637/2003, Tribunalul Municipiului Bucureşti secţia I-a penală trimite cererea de recunoaştere şi executare a sentinţei penale către Ministerul Justiţiei din România.

24 noiembrie 2003: Prin adresa nr. 81030/II/2003/8c, Ministerul Justiţiei din România  restituie cererea înapoi Tribunalului municipiului Bucureşti secţia I-a penală cu precizarea că, în conformitate cu art.7 din Legea nr. 189/2003 din 12.05.2003 privind asistenţa judiciară în materie civilă şi comercială, toate actele anexate la cerere trebuie să fie însoţite de traduceri oficiale în limba statului solicitat - prin grija instanţei române şi pe cheltuiala părţilor interesate.

05 ianuarie 2004: Prin adresa 4637/2003, Tribunalul municipiului Bucureşti secţia I-a penală îi solicită lui Agache Aurel Dionisie să vină la Bucureşti şi să ia cererea de recunoaştere a sentinţei penale nr. 70/1999 în ceea ce priveşte latura civilă şi încuviinţarea executării silite şi toată documentaţia aferentă pentru a fi tradusă în limba maghiară, pe cheltuiala acestuia.

14 ianuarie 2004: Agache Aurel Dionisie a luat în primire actele respective de la  Tribunalul municipiului Bucureşti secţia I-a penală

11 februarie 2004: Agache Aurel Dionisie a restituit cererea de recunoaştere a sentinţei penale nr. 70/1999 în ceea ce priveşte latura civilă şi încuviinţarea executării silite, secţiei  I a Tribunalului Municipiului Bucureşti Secţia Penală împreună cu traducerile în limba maghiară, făcute de doamna Markó Clara, traducător autorizat de Ministerul Justiţiei, care traduce cu o maximă rapiditate toate actele cererii.

12 februarie 2004: Tribunalul municipiului Bucureşti, secţia I-a penală restituie Ministerului Justiţiei din România cererea de recunoaştere a sentinţei penale nr.70/1999 pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia I Penală, în ceea ce priveşte latura civilă şi de încuviinţare a executării silite pentru a o transmite autorităţilor competente din Republica Ungară, conform art.46 lit.b din Tratatul privind asistenţa juridică în cauzele civile şi penale încheiat la Bucureşti la 7 octombrie 1958, ratificat prin Decretul nr. 505/1958, anexând totodată documentaţia prev. de art. 48 din Tratatul susmenţionat însoţită de traduceri oficiale în limba maghiară. 

16 februarie 2004: Agache Aurel Dionisie informează  Ministerul Justiţiei, Direcţia Relaţii Internaţionale că a efectuat traducerile cerute de Ministerul Justiţiei şi solicită ca să fie respectat principiul reparării integrale a pagubei şi în consecinţă cheltuielile grosiere avute cu această procedură să fie imputate celor trei condamnaţi fugiţi în Ungaria. Este vorba de cheltuielile de judecată din dosarul 7493/2002 de la Tribunalul Bucureşti Secţia a III civilă şi a cheltuielilor cu traducerea şi legalizarea acestor traduceri solicitate de Minister.

23 februarie 2004: prin adresa nr. 11668/II/15c/2003, Ministerul Justiţiei explică mecanismul care stă la baza traducerii documentaţiei şi returnează, în mod tacit, xerocopiile chitanţelor ataşate de către Agache Aurel Dionisie în adresa din 16 februarie 2008.

05 martie 2004: prin adresa nr. 10425/II/12p/2004 Ministerul Justiţiei al României a înaintat Ministerului Justiţiei al Republicii Ungare cererea de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă a acestei hotărâri judecătoreşti.

22 martie 2004: Agache Aurel Dionisie solicită din nou Ministerul Justiţiei, Direcţia Relaţii Internaţionale respectarea principiului reparării integrale a pagubei şi în consecinţă cheltuielile grosiere avute cu această procedură să fie imputate celor trei condamnaţi fugiţi în Ungaria. Este vorba de cheltuielile de judecată din dosarul 7493/2002 de la Tribunalul Bucureşti Secţia a III civilă şi a cheltuielilor cu traducerea şi legalizarea acestor traduceri solicitate de Minister. 

06 aprilie 2004: prin adresa nr. 20533/II/2004/15p, Ministerul Justiţiei comunică faptul că pe data de 05 martie 2004 a înaintat către Ministerul Justiţiei din Ungaria cererea de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite. Totodată nu răspunde în nici un fel solicitărilor lui Agache Aurel Dionisie din 16 februarie şi 22 martie 2004, menţionând însă că în momentul în care se va primi un răspuns de la autorităţile maghiare, acesta va fi comunicat.

15 aprilie 2004: Prin adresa nr. 5840 Casa Judeţeană de Pensii suspendă plata pensiei debitorului Paizs Octavian începând cu data de 01 aprilie 2004 ca urmare a cererii acestuia din 06 aprilie 2004, întrucât debitorul anunţă că îşi stabileşte domiciliul în Ungaria. Prin această manevră debitorul Paizs Octavian reuşeşte să anihileze poprirea pensiei sale, în vederea executării creanței datorate ca urmare a sentinței penale nr. 70/1999  a Tribunalului București secția I penală.

27 aprilie 2004: prin adresa nr. 6712 Casa Județeană de Pensii Covasna comunică executorului judecătoresc Bălaş Marius că începând cu data de 01 aprilie 2004 încetează poprirea pensiei debitorului Paizs Octavian şi menţionează că până la data de 31.03.2004 din suma totală de 76.471.747 lei vechi s-a reţinut şi s-a virat suma de 5.850.000 lei vechi, rămânând un sold de 70.621.747 lei vechi.

21 februarie 2005: Agache Aurel Dionisie solicită Ministerului Justiţiei Direcţia Relaţii Internaţionale, informaţii cu privire la executarea pe teritoriul Republicii Ungare a sentinţei civile, ca urmare a procedurilor juridice demarate de Ministerul Justiţiei al României pe 05 martie 2004. -

07 martie 2005: Prin adresa nr. 19801/2005, Ministerul Justiţiei nu răspunde cu privire la stadiul cererii de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă pe teritoriul Republicii Ungare.

22 martie 2005: Agache Aurel Dionisie revine cu o nouă solicitare către Ministerul Justiţiei din România cu privire la stadiul cererii de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă pe teritoriul Republicii Ungare.

11 aprilie 2005: Prin adresa nr. 31497/2005, Ministerul Justiţiei din România comunică lui Agache Aurel Dionisie, că nu există nici un fel de comunicare din partea autorităţilor maghiare cu privire la stadiul cererii de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă pe teritoriul Republicii Ungare. Se mai spune că în vederea urgentării soluţionării cererii de mai sus s-a revenit la Ministerul Justiţiei al Republicii Ungare  . Totodată se menţionează că posibilul răspuns va fi comunicat direct Tribunalului Bucureşti. Ulterior va reieşi faptul că Ministerul Justiţiei din Ungaria nu a răspuns solicitării primite din partea română.

13 noiembrie 2006: Agache Aurel Dionisie revine cu o nouă solicitare către Ministerul Justiţiei din România cu privire la stadiul cererii de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă pe teritoriul Republicii Ungare.

22 decembrie 2006: Prin adresa nr. 19801/2006 cx 109267/2006, Ministerul Justiţiei, din nou, nu răspunde cu privire la stadiul cererii de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă pe teritoriul Republicii Ungare.

17 ianuarie 2007: Agache Aurel Dionisie revine cu o nouă solicitare către Ministerul Justiţiei din România cu privire la stadiul cererii de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă pe teritoriul Republicii Ungare.

14 februarie 2007: În răspunsul nr.19801/2006 cx 109267/2006 cx 9630/2007, Ministerul Justiţiei din România mă anunţă ca a solicitat Ministerului Justiţiei şi Aplicării Legii al Republicii Ungaria, informaţii cu privire la modul de soluţionarea a cererii  de încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă pe teritoriul Republicii Ungare.

Data solicitării nr. 9630/2007/ZM este 14 februarie 2007.

12 aprilie 2007: Astfel în adresa autorităţii centrale străine nr. IRM/NBFO/2007/1414/3 din 12 aprilie 2007 se arată că cererea de recunoaştere şi executare a laturii civile, din 5 martie 2004, nu figurează în baza de date a Departamentului de Drept Internaţional Privat a Ministerului Justiţiei Ungar.

08 mai 2007: Agache Aurel Dionisie revine cu o nouă solicitare către Ministerul Justiţiei din România cu privire la răspunsul primit de către partea română la solicitarea făcută părţii maghiare pe 14 februarie 2007 referitor  la stadiul cererii de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă pe teritoriul Republicii Ungare. 

01 iunie 2007: Stupoare!! Prin adresa nr. 19801/2006, Ministerul Justiţiei din România comunică lui Agache Aurel Dionisie răspunsul Ministerului Justiţiei al Republicii Ungare la adresa Ministerului Justiţiei din data de 14 februarie 2007. Astfel în adresa autorităţii centrale străine nr. IRM/NBFO/2007/1414/3 din 12 aprilie 2007 se arată că cererea de recunoaştere şi executare a laturii civile, din 5 martie 2004, nu figurează în baza de date a Departamentului de Drept Internaţional Privat a Ministerului Justiţiei Ungar. Deci la mai bine de 3 ani de la depunerea cererii de recunoaştere şi executare a laturii civile reiese faptul că aceasta nici măcar nu a mai ajuns în Ungaria, ci s-a pierdut pe drum!! 

13 iunie 2007: Agache Aurel Dionisie revine cu o nouă adresă către Ministerul Justiţiei din România şi întreabă ce este de făcut pentru ca partea maghiară să intre în posesia cererii de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă pe teritoriul Republicii Ungare. Totodată întreabă care sunt motivele pentru care Ministerul Justiţiei din România află abia după 3 ani că cererea sus menţionată nu a ajuns la partea maghiară. 

27 iunie 2007: În răspunsul nr. 19801/2006, Ministerul Justiţiei din România aduce la cunoştinţă lui Agache Aurel Dionisie că se impune ca autorităţilor maghiare să li se transmită din nou o cerere de încuviinţare a executării silite a laturii civile a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, Secţia I-a Penale. În aceste sens, este necesar ca Agache Aurel Dionisie să formuleze o nouă cerere. Cererea trebuie depusă la Tribunalul Bucureşti, în calitate de primă instanţă care s-a pronunţat în cauza respectivă, urmând ca instanţa română sesizată să dispună luarea măsurilor ce se impun, potrivit dispoziţiilor legale aplicabile în materie, în relaţia dintre România şi Republica Ungară. Cât priveşte motivele pentru care Ministerul Justiţiei din România află abia după 3 ani că cererea sus menţionată nu a ajuns la partea maghiară răspunsul este unul sec: de vreme ce Ministerul Justiţiei a transmis Ministerului Justiţiei ungar cererea de recunoaştere şi executare a laturii civile, încă din anul 2004, motivele a căror precizare o solicit, se circumscriu factorilor care au determinat ca respectiva cerere să nu figureze în baza de date a autorităţii centrale străine, necunoscuţi Ministerului Justiţiei din România.

24 iulie 2007: Agache Aurel Dionisie a fost obligat să facă un nou demers către Tribunalul Municipiul Bucureşti, Secţia I Penală, prin care a solicitat formularea unei noi cereri de recunoaştere şi executare a dispoziţiilor civile din sentinţa penală nr. 70/1999 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală.

06 august 2007: prin adresa nr. 21/P, sub semnătura preşedintei Secţiei I-a penală, doamna judecător Lia Savonea comite o gafă monumentală comunicându-i, lui Agache Aurel Dionisie, refuzul de a formula o nouă cerere de recunoaştere şi executare a dispoziţiilor civile din sentinţa penală nr. 70/1999 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală, motivându-se că o dată pusă în executare sentinţa penală nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti Secţia I Penală, prin emiterea mandatului european de arestare, nu există posibilitatea unei opţiuni alternative, aşa cum este cea de recunoaştere şi executare a dispoziţiilor civile din sentinţa penală nr. 70/1999 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală, ceea ce face ca, cel puţin deocamdată, să fie aşteptate rezultatele demersului amintit. Se face astfel o confuzie gravă între o procedură civilă şi una penală, ceea ce demonstrează că nici măcar nu a fost înţeleasă solicitarea lui Agache Aurel Dionisie din 17 iulie 2007 şi că Tribunalul Bucureşti nu a urmărit cursul propriei cereri din 17 noiembrie 2003.

14 august 2007: Agache Aurel Dionisie revine cu o adresă către Tribunalul Municipiul Bucureşti, Secţia I Penală, în care arată că se face o confuzie între o procedură civilă şi una penală  şi solicită din nou formularea unei noi cereri de recunoaştere şi executare a dispoziţiilor civile din sentinţa penală nr. 70/1999 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală. 

11 septembrie 2007: Tribunalul municipiului Bucureşti, secţia I-a penală emite o nouă cerere de recunoaştere a sentinţei penale nr. 70/1999 pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia I Penală, în ceea ce priveşte latura civilă şi de încuviinţare a executării silite pentru a o transmite autorităţilor competente din Republica Ungară, în conformitate cu dispoziţiile Convenţiei europene privind valoarea internaţională a hotărârilor represive, adoptată la Haga în mai 1970, ratificată de România prin Legea nr. 35/2000, însoţită doar de traducerile oficiale în limba maghiară ale rechizitoriului precum şi ale celor trei sentinţe în care au fost condamnaţi criminalii tatălui meu (Tribunal, Curte de Apel, Curtea Supremă de Justiţie).

12 octombrie 2007: Prin adresa 31/P, Tribunalul municipiului Bucureşti, secţia I-a penală îl anunţă pe Agache Aurel Dionisie că a trimis pe 12 octombrie 2007 Ministerului Justiţiei din România o nouă cerere de recunoaştere a sentinţei penale nr.70/1999 pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia I Penală, în ceea ce priveşte latura civilă şi de încuviinţare a executării silite pentru a o transmite autorităţilor competente din Republica Ungară, în conformitate cu dispoziţiile Convenţiei europene privind valoarea internaţională a hotărârilor represive, adoptată la Haga în mai 1970, ratificată de România prin Legea nr. 35/2000, însoţită doar de traducerile oficiale în limba maghiară rechizitoriului precum şi ale celor trei sentinţe în care au fost condamnaţi criminalii tatălui meu (Tribunal, Curte de Apel, Curtea Supremă de Justiţie). 

Această Cerere de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a laturii civile a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, Secţia I-a Penală, a fost înregistrată la Ministerul Justiţiei din România la data de 15 octombrie 2007. Această cerere este dovada scrisă că Tribunalul Municipiului Bucureşti secţia I-a penală nu a îndeplinit sub nici o formă obligaţiile stipulate de lege în ceea ce priveşte urmărirea modului de soluţionare a primei cereri din 17 noiembrie 2003.

16 octombrie 2007: Ministerul Justiţiei restituie cererea instanţei de executare ca urmare a faptului că aceasta a invocat un temei greşit. Astfel instanţa de executare şi-a întemeiat cererea pe o convenţie a Consiliului Europei la care Republica Ungară nu este parte, şi nu pe dispoziţiile art. 46 din Tratatul bilateral aplicabil în relaţia dintre România şi Republica Ungară.

23 octombrie 2007: Agache Aurel Dionisie revine cu o nouă adresă către Ministerul Justiţiei din România în care întreabă dacă Ministerul Justiţiei a trimis părţii maghiare cererea trimisă de Tribunalul Bucureşti, Secţia I-a Penală pe data de 12  octombrie 2007 de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă pe teritoriul Republicii Ungare, şi totodată solicită informaţii despre modul standard în care este rezolvată o astfel de cerere, precum şi dacă au fost identificaţi cei responsabili de neurmărirea cererii trimise către autorităţile maghiare pe 05 martie 2004.

07 noiembrie 2007: Prin adresa nr. 122333/2007, Ministerul de Justiţie îi comunică lui Agache Aurel Dionisie,  faptul că pe data de 16 octombrie 2007 cererea a fost restituită instanţei de executare, ca urmare a faptului că aceasta a invocat un temei greşit. Astfel instanţa de executare şi-a întemeiat cererea pe o convenţie a Consiliului Europei la care Republica Ungară nu este parte, şi nu pe dispoziţiile art. 46 din Tratatul bilateral aplicabil în relaţia dintre România şi Republica Ungară. Totodată îmi comunică faptul că o astfel de comunicare se face prin intermediul unui serviciu poştal care nu aparţine Ministerului Justiţiei, motiv pentru care factorii care determină ca această cerere să nu figureze în baza de date a unei autorităţi centrale străine, nu pot fi imputaţi Ministerului Justiţiei şi că Tribunalul Municipiului Bucureşti, secţia I-a penală este cea care ar fi trebuit să verifice stadiul de soluţionare a cererii din 17 noiembrie 2003.

Totuşi conform Legii nr. 189 din 13/05/2003 privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială ar trebui să existe o dovadă de comunicare, şi la actele trimise prin poştă, o dovadă de primire a respectivelor acte. Făcând abstracţie de lipsa resurselor umane din cadrul ministerului, lipsă care a fost invocată de Ministerul Justiţiei, în măsura în care serviciul de poştă nu a restituit dovada de primire de către partea maghiară a actelor trimise de către Ministerul Justiţiei, tot Ministerul de Justiţie al României trebuia să urmărească ca actele trimise prin poştă să ajungă la destinatar pentru ca procedura juridică iniţiată de instanţa de executare să poată intra şi pe rolul autorităţilor judiciare maghiare. Pentru că într-adevăr răspunsul la astfel de cereri de multe ori nu este prompt, şi ţine de disponibilitatea autorităţilor străine solicitate, iar în practica cooperării între state nu de puţine ori există situaţii în care răspunsurile au fost remise după 3-4 ani de la data transmiterii cererilor. Numai, că în cazul cererii de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă pe teritoriul Republicii Ungare, formulată de Tribunalul municipiul Bucureşti pe data de 17 noiembrie 2003 şi care a fost comunicată, prin intermediul Ministerului Justiţiei din România, părţii maghiare pe data de 05 martie 2004, cerere trimisă prin poştă, partea maghiară nu ar fi putut răspunde nici într-o sută de ani de vreme ce cererea respectivă nu a ajuns la autoritatea juridică maghiară.

07 noiembrie 2007: Tribunalul Municipiului Bucureşti secţia I-a penală emite cerere de încuviinţare a executării silite a laturii civile a sentinţei penale nr. 70/1999din 15 februarie 1999 pronunţată de tribunalul Bucureşti secţia I penală. Această cerere este însoţită doar de traducerile oficiale în limba maghiară rechizitoriului precum şi ale celor trei sentinţe în care au fost condamnaţi criminalii tatălui meu (Tribunal, Curte de Apel, Curtea Supremă de Justiţie). 

07 noiembrie 2007: Tribunalul Municipiului Bucureşti secţia I-a penală emite cererea de executare silită a sentinţei penale nr. 70/1999 a tribunalului Bucureşti secţia I penală. Această cerere este însoţită doar de traducerile oficiale în limba maghiară rechizitoriului precum şi ale celor trei sentinţe în care au fost condamnaţi criminalii tatălui meu (Tribunal, Curte de Apel, Curtea Supremă de Justiţie).

Este de remarcat faptul că aceste 2 cereri anulează de facto procedurile juridice executate de către Agache Aurel Dionisie în anul 2003, proceduri făcute la solicitarea  Tribunalului Municipiului Bucureşti secţia I-a penală.

Astfel este anulată procedura de la nivelul instanţei Tribunalului Municipiului Bucureşt in secţia III-a Civilă, care în cadrul dosarului 7493/2002, a dispus prin sentinţa nr. 591 din 16 iunie 2003, admiterea cererii depuse de către Agache Aurel Dionisie şi s-a dispus reactualizarea despăgubirilor civile şi convertirea în euro. De altfel în cererea din 17 noiembrie 2003, de recunoaştere a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti Secţia I Penală în ceea ce priveşte latura civilă şi încuviinţarea executării silite, a fost luată în considerare sentinţa nr. 591 din 16 iunie 2003 în timp ce la noua cerere trimisă pe data de 07 noiembrie 2007 această sentinţă nr. 591 din 16 iunie 2003 nu a fost luată în considerare.

26 noiembrie 2007: Agache Aurel Dionisie revine cu o nouă adresă către Ministerul Justiţiei din România în care solicită informaţii Ministerului Justiţiei despre noua cerere de încuviinţare  a executării silite în ceea ce priveşte latura civilă.

14 decembrie 2007: Prin adresa 131477/2007 Ministerul de Justiţie îi comunică lui Agache Aurel Dionisie  faptul că pe data de 10 decembrie 2007 cererea a fost expediată autorităţii centrale maghiare.

27 decembrie 2007: Prin adresa nr. 138550/2007, Ministerul de Justiţie îi comunică lui Agache Aurel Dionisie  faptul că pe data de 10 decembrie 2007 cererea a fost expediată autorităţii centrale maghiare.

06 februarie 2008 şi 14 mai 2008: Agache Aurel Dionisie revine cu o nouă adresă către Ministerul Justiţiei din România în care solicită informaţii Ministerului Justiţiei despre noua cerere de încuviinţare  a executării silite în ceea ce priveşte latura civilă. 

12 iunie 2008: Punctul de contact al Ministerului Justiţiei şi Aplicării Legii al Republicii Ungaria la Reţeaua Judiciară Europeană în Materie Civilă şi Comercială a informat că a primit cererea şi documentele ataşate în susţinere, dar că documentaţia nu conţine informaţii cu privire la adresa de domiciliu sau de reşedinţă din Republica Ungaria a debitorilor, motiv pentru care nu poate stabili care este instanţa maghiară competentă căreia ar urma să i se remită cererea respectivă. 

16 iunie 2008: Prin adresa nr. 138550/2007, Ministerul de Justiţie îi comunică lui Agache Aurel Dionisie faptul că la data de 12 iunie 2008, punctul de contact al Ministerului Justiţiei şi Aplicării Legii al Republicii Ungaria la Reţeaua Judiciară Europeană în Materie Civilă şi Comercială a informat că a primit cererea şi documentele ataşate în susţinere, dar că documentaţia nu conţine informaţii cu privire la adresa de domiciliu sau de reşedinţă din Republica Ungaria a debitorilor, motiv pentru care nu poate stabili care este instanţa maghiară competentă căreia ar urma să i se remită cererea respectivă. În aceste condiţii, la data de 16 iunie 2008, Ministerul Justiţiei a comunicat autorităţii maghiare informaţiile referitoare la adresa de domiciliu ale numiţilor Filip Orban Daniela Kamilla şi Konrad Janos, astfel cum rezultă din hotărârile Tribunalului Budapesta din 5 noiembrie 2007 (prin care instanţa maghiară a refuzat executarea mandatelor europene de arestare emise, pe numele celor doi, de către Tribunalul Bucureşti). Totodată adresează rugămintea pentru ca să depună diligenţele necesare pentru identificare adreselor de domiciliu ale celorlalţi trei debitori (Hejja Dezideriu, Paizs Octavian şi Reiner Anton)

24 iunie 2008: Agache Aurel Dionisie comunică Ministerului Justiţiei din România adresa debitorului Paizs Octavian, atrăgând totodată atenţia că încă de la începutul acestei proceduri juridice în anul 2003 a specificat în mod foarte clar că solicită executarea sentinţei pe latura civilă pe teritoriul Ungariei pentru 3 persoane: Filip Orban Daniela Kamilla, Konrad Ioan şi Paizs Octavian.

Chiar şi în anul 2007 la peste 4 ani de la începutul procedurii Ministerul Justiţiei nu cunoaşte numărul exact al debitorilor pentru care s-a solicitat cererea de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă pe teritoriul Republicii Ungare. Fapt care este edificator pentru lipsa de profesionalism a acestei instituţii.

04 iulie 2008: Prin adresa nr. 131477/FGP/2007, Ministerul Justiţiei din România comunică Ministerului Justiţiei şi Aplicării Legii din Republica Ungară, adresa debitorului Octavian Paizs. -

06 august 2008: Agache Aurel Dionisie revine cu o adresă către Tribunalul Municipiul Bucureşti, Secţia I Penală, în care prezintă instanţei faptul că în noua cerere trimisă pe data de 07 noiembrie 2007 sentinţa nr. 591 din 16 iunie 2003 nu a fost luată în considerare şi solicită să se ia toate măsurile necesare pentru ca să poată fi ataşată şi această sentinţă  cu menţiunea că deoarece au trecut 5 ani de la aceea reactualizare şi întrucât situaţia existentă poate fi imputată instanţei care trebuia să verifice stadiul de soluţionare a primei cereri, să dispună efectuarea unei noi reactualizări a despăgubirilor civile şi convertirea în Euro. Totodată anexează în copie chitanţele cu sumele plătite în anul 2003 pentru traduceri şi expertiză cu solicitarea ca şi aceste sume să fie imputate celor 3 condamnaţi care se sustrag de la executarea sentinţei penale în ceea ce priveşte latura civilă. Totodată solicită să se precizeze care departament din cadrul Tribunalului Bucureşti este răspunzător pentru neverificarea stadiului de soluţionare a cererii din 17 noiembrie 2003.

19 august 2008: Prin adresa 500/C, Tribunalul municipiului Bucureşti, secţia I-a penală îi solicită lui Agache Aurel Dionisie o copie după sentinţa civilă nr. 591/16.06.2003 pronunţată de Secţia a III Civilă a Tribunalului Bucureşti.

26 august 2008: Agache Aurel Dionisie revine cu o adresă către Tribunalul Municipiul Bucureşti, Secţia I Penală, în care trimite o copie după sentinţa civilă nr. 591/16.06.2003 pronunţată de Secţia a III Civilă a Tribunalului Bucureşti şi solicită instanţei să se ia toate măsurile necesare pentru ca să poată fi ataşată şi această sentinţă cu menţiunea că deoarece au trecut 5 ani de la aceea reactualizare şi întrucât situaţia existentă poate fi imputată instanţei care trebuia să verifice stadiul de soluţionare a primei cereri, să dispună efectuarea unei noi reactualizări a despăgubirilor civile şi convertirea în Euro. Totodată solicită să se precizeze care departament din cadrul Tribunalului Bucureşti este răspunzător pentru neverificarea stadiului de soluţionare a cererii din 17 noiembrie 2003.

09 septembrie 2008: Prin adresa 500/C, Tribunalul municipiului Bucureşti, secţia I-a penală, comunică lui Agache Aurel Dionisie că sentinţa civilă nr. 591/16.06.2003 pronunţată de Secţia a III Civilă a Tribunalului Bucureşti va fi tradusă şi înaintă Ministerului Justiţiei spre a fi comunicată autorităţilor judiciare din Ungaria. Precizează că instanța nu poate avea din oficiu iniţiativa  de reactualizare şi convertire în euro şi solicită un borderou cu cheltuielile de executare. Totodată prin 2 argumente se eschivează să precizeze care departament din cadrul Tribunalului Bucureşti este răspunzător pentru neverificarea stadiului de soluţionare a cererii din 17 noiembrie 2003.

16 septembrie 2008: Agache Aurel Dionisie revine cu o adresă către Tribunalul Municipiul Bucureşti, Secţia I Penală, prin care trimite borderoul cu cheltuielile de executare şi îşi exprimă indignarea pentru faptul că Tribunalul Bucureşti se eschivează să precizeze care departament din cadrul Tribunalului Bucureşti este răspunzător pentru neverificarea stadiului de soluţionare a cererii din 17 noiembrie 2003, solicitând încă odată precizarea celor vinovaţi.

29 septembrie 2008: Printr-o scrisoare înregistrată la Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti sub nr. 113080/08.10.2008, Ministerul Justiţiei şi Aplicării Legii din Republica Ungară a comunicat faptul că interpretează dispoziţiile art. 47 alin.2 din Tratatul bilateral din 1958 privind asistenţa juridică în cauzele civile, familiale şi penale în sensul contactului direct între partea interesată şi instanţa maghiară, ministerele de justiţie implicate neavând decât sarcina transmiterii cererii.

Cu prilejul aceleiaşi scrisori, autoritatea maghiară a invocat că nu poate acorda sprijinul în localizarea debitorului Paizs Octavian.

08 octombrie 2008: Prin adresa 607/C, Tribunalul municipiului Bucureşti, secţia I-a penală, se eschivează să precizeze care departament din cadrul Tribunalului Bucureşti este răspunzător pentru neverificarea stadiului de soluţionare a cererii din 17 noiembrie 2003.

09 octombrie 2008: Ministerul Justiţiei din România a transmis o scrisoare Ministerului Justiţiei şi Aplicării Legii din Republica Ungară, prin care au fost ridicate o serie de argumente faţă de imposibilităţile invocate de autorităţile maghiare în scrisoarea lor, precizând părţii maghiare că cererea de  executare silită al laturii civile este solicitată pentru 3 persoane.  Este trimisă şi adresa criminalului Paizs Octavian. A fost solicitată, de asemenea, confirmarea transmiterii cererii de executare a sentinţei penale în ceea ce priveşte latura civilă către instanţele maghiare competente.

14 octombrie 2008: Tribunalul Bucureşti Secţia I- a Penală a trimis prin adresa nr. 621/C, la solicitarea lui Agache Aurel Dionisie, către Ministerul Justiţiei, copia şi traducerea sentinţei civile nr. 591/16.06.2003 pronunţată de Secţia a III Civilă a Tribunalului Bucureşti, având anexat borderoul cheltuielilor de executare, cu menţiunea că această hotărâre nu a fost cunoscută de către instanţa de executare la data formulării cererii iniţiale (07 noiembrie 2007).

Tribunalul Bucureşti Secția I-a Penală, care afirmă că la data formulării cererii iniţiale (07 noiembrie 2007) nu cunoştea sentinţa nr. 591/16.06.2003 pronunţată de Secţia a III Civilă a Tribunalului Bucureşti, este acelaşi Tribunal care a anexat această sentinţă la prima cerere din data 17 noiembrie 2003.

18 octombrie 2008: Agache Aurel Dionisie revine cu o adresă către Tribunalul Municipiul Bucureşti, Secţia I Penală, prin care solicită informaţii cu privire la data trimiterii sentinţei civile nr. 591/16.06.2003 pronunţată de Secţia a III Civilă a Tribunalului Bucureşti, având anexat borderoul cheltuielilor de executare.

24 octombrie 2008: Tribunalul Bucureşti Secţia I- a Penală, prin adresa nr. 641/C, comunică  lui Agache Aurel Dionisie trimiterea către Ministerul Justiţiei a sentinţei civile nr. 591/16.06.2003 pronunţată de Secţia a III Civilă a Tribunalului Bucureşti, având anexat borderoul cheltuielilor de executare.

29 octombrie 2008: Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti a comunicat părţii maghiare sentinţa civilă nr. 591/16.06.2003, emisă de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, prin care au fost reactualizate despăgubirile civile stabilite prin sentinţa penală nr. 70/1999, împreună cu borderourile cheltuielilor de executare.

23 februarie 2009: Agache Aurel Dionisie solicită atât Ministerului Justiţiei din România cât şi Tribunalului Bucureşti secţia I-a Penală, informaţii privind stadiul cererii de încuviinţare a executării silite pe teritoriul Ungariei pentru cei trei debitori.

19 martie 2009: Tribunalul Bucureşti Secţia I- a Penală, Biroul de executări penale,  comunică lui Agache Aurel Dionisie că Tribunalul Bucureşti - Secţia I Penală nu a înţeles să solicite informaţii, întrucât nu este de competenţa sa să asiste părţile în cadrul punerii în executare a dispoziţiilor civile din hotărârile penale, potrivit art. 446 din Codul de procedură penală dispoziţiile din hotărârea penală privitoare la despăgubirile civile şi la cheltuielile judiciare cuvenite părţilor executându-se potrivit legii civile. Ca urmare, prin înaintarea actelor menţionate, Tribunalul Bucureşti şi-a îndeplinit atribuţiile prevăzute de art. 46-50 din Tratatul dintre România şi Ungaria, privind asistenţa juridică în cauzele civile, familiale şi penale, ratificat prin Decretul nr. 505/1958, demersurile în vederea executării silite urmând a fi efectuate în continuare de către petent.

25 martie 2009: Prin adresa nr. 20776/2009, Ministerul de Justiţie îi comunică lui Agache Aurel Dionisie faptul că din data de 29 octombrie 2008 nu a mai fost primit nici un răspuns din partea  Ministerului Justiţiei şi Aplicării Legii din Republica Ungară motiv pentru care a transmis o solicitare de informare asupra stadiului actual de soluţionare a cererii de punere în executare a laturii civile a sentinţei penale nr. 70/1999. Se mai menţionează că de îndată ce se va primi un răspuns, se va informa doar autoritatea judecătorească solicitantă şi anume: Tribunalul Bucureşti, Secţia I penală.

Data solicitării de informaţii este 16 martie 2009.

24 aprilie 2009: Agache Aurel Dionisie comunică revolta şi consternarea sa, Ministerului Justiţiei din România, care de la data de 29 octombrie 2008 nu a mai întreprins nimic pentru a debloca situaţia şi că în loc să aleagă calea cea mai rapidă și utilă, aceea de a se răspunde favorabil adresei Ministerului Justiţiei şi Aplicării Legii din Republica Ungară din data de 29 septembrie 2008, înregistrată la Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti sub nr. 113080/08.10.2008, Direcţia Drept Internaţional se cramponează într-o dispută sterilă, în loc să mai trimită două exemplare ale cererii susmenționate, pe care le-ar fi putut obține foarte rapid de la Tribunalul București. Totodată arată şi faptul că Ministerul Justiţiei nu comunică actele pe care le primeşte de la partea maghiară nici instanţei de executare şi nici lui Agache Aurel Dionisie, că nu urmărește cursul soluționării cererilor sau interpretărilor făcute în adresele sale către partea maghiară, și în 6 luni nu face nimic ca să obțină un răspuns concret lăsând totul la voia trecerii timpului. Totodată solicită un punct de vedere cu privire la situaţia lui Paizs Octavian, debitorul căruia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a admis cererea de revizuire şi a dispus desfiinţarea sentinţei penale nr. 70/15.02.1999 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia a I-a Penală.

27 mai 2009: Prin adresa nr. 131477/2007, Ministerul de Justiţie îi comunică lui Agache Aurel Dionisie faptul că Tribunalul Bucureşti, Secţia I penală, nu a comunicat la dosarul de executare transmis autorităţilor Republicii Ungare hotărârea prin care sentinţa penală nr. 70/1999 a fost desfiinţată în raport cu Paizs Octavian. Şi că în măsura în care hotărârea la care se face referire vizează şi aspectul laturii civile în ceea ce îl priveşte pe debitorul Paizs Octavian, apreciază că este necesară informarea autorităţilor maghiare prin intermediul Tribunalului Bucureşti, ca autoritate solicitantă a cererii de punere în executare. Mai comunică şi faptul că problematica efectelor desfiinţării hotărârii asupra laturii civile a cererii de executare referitor la debitorul Paizs Octavian a fost adusă la cunoştinţa Tribunalului Bucureşti.

27 mai 2009: Prin adresa nr. 131477/2007 Ministerul Justiţiei informează Tribunalul Bucureşti secţia I Penală despre situaţia din procedura de executare a sentinţei penale în ceea ce priveşte latura civilă şi ca urmare a faptului că Agache Aurel Dionisie a ridicat problema valabilității cererii de executare silită a laturii civile în ceea ce priveşte situaţia domnului Paizs Octavian, ca urmare a desfiinţării sentinţei penale nr. 70/1999 faţă de acesta. Dat fiind faptul că la dosarul de executare transmis autorităţilor Republicii Ungare nu a fost comunicată hotărârea prin care sentinţa penală a fost desfiinţată în raport cu Paizs Octavian, Ministerul Justiţiei adresează rugămintea analizării aspectelor semnalate de Agache Aurel Dionisie.

06 iulie 2009: Agache Aurel Dionisie solicită Ministerului Justiţiei din România informaţii privind stadiul cererii de încuviinţare a executării silite pe teritoriul Ungariei pentru cei trei debitori, inclusiv ce s-a întâmplat în ceea ce priveşte problematica efectelor desfiinţării hotărârii asupra laturii civile a cererii de executare referitor la debitorul Paizs Octavian.

13 iulie 2009: Agache Aurel Dionisie solicită Ministerului Justiţiei din România informaţii privind unele aspecte rămase neclarificate în ceea ce priveşte procedura juridică din 17 noiembrie 2003, în special în ceea ce priveşte reglementarea procedurii şi contradicţiile existente între punctul de vedere al Tribunalului Bucureşti şi punctul de vedere al Ministerului Justiţiei.

13 iulie 2009: Agache Aurel Dionisie solicită Tribunalului Bucureşti secţia I-a Penală informaţii privind unele aspecte rămase neclarificate în ceea ce priveşte procedura juridică din 17 noiembrie 2003, în special în ceea ce priveşte reglementarea procedurii şi contradicţiile existente între punctul de vedere al Tribunalului Bucureşti şi punctul de vedere al Ministerului Justiţiei. Totodată prezintă problema valabilității cererii de executare silită a laturii civile în ceea ce priveşte situaţia domnului Paizs Octavian, ca urmare a desfiinţării sentinţei penale nr. 70/1999 faţă de acesta, solicitând un punct de vedere tribunalului.

14 iulie 2009: Punctul de contact al Ministerului Justiţiei şi Aplicării Legii al Republicii Ungaria la Reţeaua Judiciară Europeană în Materie Civilă şi Comercială a informat Ministerul Justiţiei din România că instanţa maghiară a încuviinţat executarea laturii civile a hotărârii române împotriva numitei Orban Daniela Kamilla Filip. Această decizie a rămas definitivă iar instanţa maghiară a desemnat deja un executor. Din datele comunicate de autoritatea solicitată rezultă că Agache Aurel Dionisie se află în contact direct prin telefon şi email cu executorul desemnat. Nu există informaţii referitoare la situaţia criminalului Paizs Octavian.

29 iulie 2009: Prin adresa nr. 131477/2007, Ministerul de Justiţie îi comunică lui Agache Aurel Dionisie faptul Ministerul Justiţiei al Republicii Ungare a comunicat pe data de 14 iulie 2009, că nu a primit informaţii referitoare la stadiul de soluţionare a cererii de recunoaştere şi executare împotriva numitului Octavian Paizs.

De asemenea, se menţionează  că Tribunalul Bucureşti nu a comunicat încă un răspuns la scrisoarea prin care a fost adusă la cunoştinţa sa problematica efectelor desfiinţării hotărârii penale asupra laturii civile a cererii de exequatur în ceea ce îl priveşte pe numitul Octavian Paizs.

05 august 2009: În completarea scrisorii din 29 iulie 2009 referitoare la cererea de executare a laturii civile a hotărârii Tribunalului Bucureşti împotriva numitului Octavian Paizs, Ministerul Justiţiei aduce la cunoştinţa lui Agache Aurel Dionisie că instanţa competentă maghiară a transmis o cerere de informaţii suplimentare instanţei române solicitante. Ulterior primirii unui răspuns, procedura va fi reluată.

11 august 2009: Tribunalul Bucureşti Secţia I- a Penală, prin adresa nr. 1348/BIRP comunică  lui Agache Aurel Dionisie că în afara celor motivate de către completul de judecată ce a soluţionat cauza, cu referire la sentinţa penală nr.70/1999, Conducerea Administrativ Judiciară a Tribunalului Bucureşti nu poate da nici un fel de interpretări suplimentare, că informaţiile solicitate în ceea ce priveşte reglementarea procedurii şi problema valabilității cererii de executare silită a laturii civile în ceea ce priveşte situaţia domnului Paizs Octavian intră în categoria consultanţei juridice, care potrivit reglementărilor legale în vigoare, nu se acordă de către magistrați.

12 august 2009: Prin adresa nr. 81918/2009, Ministerul de Justiţie îi comunică lui Agache Aurel Dionisie faptul că adresa nr. 10425/11/12p/2004 din data de 5 martie 2004, reprezentând prima cerere de recunoaştere şi executare a laturii civile a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, Secţia I penală, a fost transmisă autorităţilor maghiare prin intermediul serviciilor Poştei Române, că documentele au fost transmise în străinătate prin scrisoare recomandată, că menţiunea Ministerului Justiţiei din adresa nr. 122333/2007 din 7 noiembrie 2007, are în vedere exclusiv cererile de cooperare judiciară in materie penală, retractând efectiv acel punct de vedere.

18 august 2009: Agache Aurel Dionisie revine cu o adresă către Tribunalul Municipiul Bucureşti, Secţia I Penală, prin care îşi exprim profundul regret că Tribunalul Bucureşti nu poate nu poate da nici un fel de interpretare suplimentară şi nici răspuns concret la situaţia debitorului Paizs Octavian, regret pe care Tribunalul Bucureşti este rugat să-l privească din prisma unui principiu consacrat de jurisprudenţa CEDO care se referă la faptul că un reclamant trebuie să primească de la autoritatea solicitantă o explicație directă şi formală referitoare atât la întârzieri, cât şi la eventuale piedici temporare în executare.

24 septembrie 2009: Agache Aurel Dionisie revine cu o adresă către Tribunalul Municipiul Bucureşti, Secţia I Penală prin care solicită noi informaţii cu privire la răspunsul pe care instanţa de judecată l-a dat instanţei competente maghiare care a transmis o cerere de informaţii suplimentare.