|
Executarea sentinţei penale în ceea ce priveşte latura civilă Filip Orban Daniela Kamilla
26 martie 2001: Curtea Supremă de Justiţie pronunţă decizia 1603 în dosarul 939/2000, sentinţă prin care Filip Orban Daniela Kamilla, Paizs Octavian, Hejja Dezideriu, Reiner Anton şi Konrad Ioan au fost obligaţi în solidar la plata unor daune morale în valoare de câte 50.000.000 lei vechi şi a sumei de 10.000.000 lei daune materiale către membrii familiei Agache.
Membrii familiei Agache au luat decizia ca să înceapă procedura de recunoaştere a sentinţei penale nr.70/15.02.1999 a Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală, definitivă prin decizia penală nr. 1603/2001 a Curţii Supreme de Justiţie, în ceea ce priveşte latura civilă şi încuviinţarea executării silite.
Motivaţia principală a fost cea morală, întrucât sumele primite ca daune morale sunt nesemnificative în raport cu traumele suferite din 22 decembrie 1989 încoace, de la data uciderii lui Agache Aurel. De altfel părţile civile nu au făcut nici apel şi nici recurs pentru actualizarea sumei în raport cu inflaţia.
26 iulie 2001: Astfel imediat după ce sentinţa definitivă a Curţii Supreme de Justiţie a fost redactată şi a fost investită cu titlu executoriu precum şi pe baza procurilor judiciare cu care Depner Ileana, Agache Ovidiu, Agache Ioan l-au împuternicit să execute această acţiune şi în numele lor, Agache Aurel Dionisie s-a adresat biroului Executorului Judecătoresc Bălaş Marius, unde a depus o cerere de executare după ce în prealabil pe data de 25 iulie 2001 a plătit onorariul de executare. Această procedură a făcut obiectul dosarului executor 28/2002.
Astfel, prin executorul judecătoresc Bălaş Marius, Agache Aurel Dionisie a solicitat Judecătoriei Târgu Secuiesc, încuviinţarea executării silite.
03 august 2001: În cadrul dosarului 1124/2001, prin încheierea din instanţa de judecată s-a admis cererea formulată de Agache Aurel Dionisie şi s-a încuviinţat executarea silită.
03 decembrie 2001: Reiner Anton, a făcut apel şi astfel Tribunalul Covasna, în cadrul dosarului 1622/2001 prin sentinţa civilă nr 402/A, a respins apelul declarat de Reiner Anton.
27 martie 2002: Odată încuviinţată executarea silită, executorul judecătoresc Bălaş Marius a încercat să finalizeze procedura de execuţie silită, dar a constatat, printr-un proces verbal de constatare, că Filip Orban Daniella Kamila nu se află în România.
12 februarie 2002: Agache Aurel Dionisie se consultă cu Ministerul Justiţiei din România, Direcţia Relaţii Internaţionale pentru a căuta soluţia legală pentru executarea sentinţei pe latura civilă şi pentru cele 3 persoane care au fugit în Ungaria.
28 martie 2002: Prin adresa nr. I/DI/15/24275/2002 Ministerul Justiţiei din România, Direcţia Relaţii Internaţionale sugerează formularea unei cereri de asistenţă juridică internaţională, în conformitate cu dispoziţiile art. 46 lit. B din Tratatul dintre Republica Populară Română şi Republica Populară Ungară privind asistenţa juridică în cauzele civile, familiale şi penale, încheiat la Bucureşti la 7 octombrie 1958.
02 decembrie 2002: Agache Aurel Dionisie a solicitat Tribunalului Municipiul Bucureşti Secţia I-a penală, formularea unei cereri de asistenţă juridică internaţională, în conformitate cu dispoziţiile articolului 46. lit.b din Tratatul dintre Republica Populară Română şi Republica Populară Ungară privind asistenţa juridică în cauzele civile, familiale şi penale, încheiat la Bucureşti la 07 octombrie 1958, ratificat prin decretul nr. 505/1958, publicat în B.of. nr.2 din 17 ianuarie 1959. Pe lângă această cerere a cerut şi reactualizarea despăgubirilor civile şi convertirea în Euro a acestora. Dosarul a avut nr. 6173/2002.
16 decembrie 2002: Prin încheierea dată în şedinţa de la 16 decembrie 2002, pronunţată în dosarul nr. 6173/2002, de secţia I penală a Tribunalului Bucureşti s-a dispus scoaterea de pe rol a cererii de reactualizare a despăgubirilor civile formulată de Agache Aurel Dionisie şi s-a înaintat această cerere cabinetului vicepreşedintelui Tribunalului Bucureşti pentru repartizarea cauzei la o secţie civilă, conform art. 20 al. 3 cod de procedură penală. Cauza a fost repartizată secţiei a III civilă a Tribunalului Bucureşti şi înregistrată sub nr. 7493/2002.
20 ianuarie 2003, 3 februarie 2003, 03 martie 2003, 17 martie 2003, 07 aprilie 2003, 19 mai 2003: În cadrul dosarului 7493/2002 care s-a aflat pe rolul tribunalului Municipiului Bucureşti Secţia III-a civilă, s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize contabile ce a stabilit că suma reactualizată datorată de Paizs Octavian, Konrad Ioan, Filip Orban Daniella Kamilla, este de 76.960.000 lei vechi echivalentul a 2098, 8 euro la 30 aprilie 2003.
16 iunie 2003: În cadrul dosarului 7493/2002, care s-a aflat pe rolul Tribunalului Municipiului Bucureşti Secţia III-a civilă, prin sentinţa nr. 591 s-a admis cererea depusă de către Agache Aurel Dionisie şi s-a dispus reactualizarea despăgubirilor civile şi convertirea în euro.
16 septembrie 2003: Din momentul în care sentinţa nr. 591 din data de 16 iunie 2003 a devenit definitivă şi irevocabilă prin neapelare, Agache Aurel Dionisie a depus din nou la Tribunalul municipiului Bucureşti secţia I-a penală, cererea de asistenţă juridică internaţională care a format obiectul dosarului 4637/2003.
28 octombrie şi 07 noiembrie 2003: în dosarul 4637/2003, Tribunalul municipiului Bucureşti secţia I-a penală, admite cererea formulată de Agache Aurel Dionisie şi dispune declanşarea procedurii de recunoaştere a sentinţei penale nr.70/15.02.1999 a Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală, definitivă prin decizia penală nr. 1603/2001 a Curţii Supreme de Justiţie, în ceea ce priveşte latura civilă şi încuviinţarea executării silite de către autorităţile competente din Ungaria. Cererea de asistenţă juridică însoţită de documentaţia necesară se va înainta Ministerului Justiţiei pentru a se transmite statului ungar conform art.46 lit.b din Tratatul dintre Republica Populară Română şi Republica Populară Ungară din 07 Oct.1958, ratificat prin Decretul nr. 505/1958.
17 noiembrie 2003: Tribunalul Municipiului Bucureşti secţia I-a penală emite CEREREA DE RECUNOAŞTERE A SENTINŢEI PENALE NR. 70/1999 A TRIBUNALULUI BUCUREŞTI - SECŢIA I PENALĂ în ceea ce priveşte latura civilă şi încuviinţarea executării silite.
21 noiembrie 2003: Prin adresa nr. 4637/2003, Tribunalul Municipiului Bucureşti secţia I-a penală trimite cererea de recunoaştere şi executare a sentinţei penale către Ministerul Justiţiei din România.
24 noiembrie 2003: Prin adresa nr. 81030/II/2003/8c, Ministerul Justiţiei din România restituie cererea înapoi Tribunalului municipiului Bucureşti secţia I-a penală cu precizarea că, în conformitate cu art.7 din Legea nr. 189/2003 din 12.05.2003 privind asistenţa judiciară în materie civilă şi comercială, toate actele anexate la cerere trebuie să fie însoţite de traduceri oficiale în limba statului solicitat - prin grija instanţei române şi pe cheltuiala părţilor interesate.
05 ianuarie 2004: Prin adresa 4637/2003, Tribunalul municipiului Bucureşti secţia I-a penală îi solicită lui Agache Aurel Dionisie să vină la Bucureşti şi să ia cererea de recunoaştere a sentinţei penale nr. 70/1999 în ceea ce priveşte latura civilă şi încuviinţarea executării silite şi toată documentaţia aferentă pentru a fi tradusă în limba maghiară, pe cheltuiala acestuia.
14 ianuarie 2004: Agache Aurel Dionisie a luat în primire actele respective de la Tribunalul municipiului Bucureşti secţia I-a penală
11 februarie 2004: Agache Aurel Dionisie a restituit cererea de recunoaştere a sentinţei penale nr. 70/1999 în ceea ce priveşte latura civilă şi încuviinţarea executării silite, secţiei I a Tribunalului Municipiului Bucureşti Secţia Penală împreună cu traducerile în limba maghiară, făcute de doamna Markó Clara, traducător autorizat de Ministerul Justiţiei, care traduce cu o maximă rapiditate toate actele cererii.
12 februarie 2004: Tribunalul municipiului Bucureşti, secţia I-a penală restituie Ministerului Justiţiei din România cererea de recunoaştere a sentinţei penale nr.70/1999 pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia I Penală, în ceea ce priveşte latura civilă şi de încuviinţare a executării silite pentru a o transmite autorităţilor competente din Republica Ungară, conform art.46 lit.b din Tratatul privind asistenţa juridică în cauzele civile şi penale încheiat la Bucureşti la 7 octombrie 1958, ratificat prin Decretul nr.505/1958, anexând totodată documentaţia prev. de art. 48 din Tratatul susmenţionat însoţită de traduceri oficiale în limba maghiară.
05 martie 2004: prin adresa nr. 10425/II/12p/2004 Ministerul Justiţiei al României a înaintat Ministerului Justiţiei al Republicii Ungare cererea de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă a acestei hotărâri judecătoreşti.
21 februarie 2005: Agache Aurel Dionisie solicită Ministerului Justiţiei Direcţia Relaţii Internaţionale, informaţii cu privire la executarea pe teritoriul Republicii Ungare a sentinţei civile, ca urmare a procedurilor juridice demarate de Ministerul Justiţiei al României pe 05 martie 2004.
07 martie 2005: Prin adresa nr. 19801/2005, Ministerul Justiţiei nu răspunde cu privire la stadiul cererii de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă pe teritoriul Republicii Ungare.
22 martie 2005: Agache Aurel Dionisie revine cu o nouă solicitare către Ministerul Justiţiei din România cu privire la stadiul cererii de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă pe teritoriul Republicii Ungare. -
11 aprilie 2005: Prin adresa nr. 31497/2005, Ministerul Justiţiei din România comunică lui Agache Aurel Dionisie, că nu există nici un fel de comunicare din partea autorităţilor maghiare cu privire la stadiul cererii de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă pe teritoriul Republicii Ungare. Se mai spune că în vederea urgentării soluţionării cererii de mai sus s-a revenit la Ministerul Justiţiei al Republicii Ungare. Totodată se menţionează că posibilul răspuns va fi comunicat direct Tribunalului Bucureşti. Ulterior va reieşi faptul că Ministerul Justiţiei din Ungaria nu a răspuns solicitării primite din partea română.
13 noiembrie 2006: Agache Aurel Dionisie revine cu o nouă solicitare către Ministerul Justiţiei din România cu privire la stadiul cererii de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă pe teritoriul Republicii Ungare.
22 decembrie 2006: Prin adresa nr. 19801/2006 cx 109267/2006, Ministerul Justiţiei, din nou, nu răspunde cu privire la stadiul cererii de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă pe teritoriul Republicii Ungare.
17 ianuarie 2007: Agache Aurel Dionisie revine cu o nouă solicitare către Ministerul Justiţiei din România cu privire la stadiul cererii de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă pe teritoriul Republicii Ungare.
14 februarie 2007: În răspunsul nr.19801/2006 cx 109267/2006 cx 9630/2007, Ministerul Justiţiei din România mă anunţă ca a solicitat Ministerului Justiţiei şi Aplicării Legii al Republicii Ungaria, informaţii cu privire la modul de soluţionarea a cererii de încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă pe teritoriul Republicii Ungare. Data solicitării nr. 9630/2007/ZM este 14 februarie 2007.
08 mai 2007: Agache Aurel Dionisie revine cu o nouă solicitare către Ministerul Justiţiei din România cu privire la răspunsul primit de către partea română la solicitarea făcută părţii maghiare pe 14 februarie 2007 referitor la stadiul cererii de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă pe teritoriul Republicii Ungare.
01 iunie 2007: Stupoare!! Prin adresa nr. 19801/2006, Ministerul Justiţiei din România comunică lui Agache Aurel Dionisie răspunsul Ministerului Justiţiei al Republicii Ungare la adresa Ministerului Justiţiei din data de 14 februarie 2007. Astfel în adresa autorităţii centrale străine nr. IRM/NBFO/2007/1414/3 din 12 aprilie 2007 se arată că cererea de recunoaştere şi executare a laturii civile, din 5 martie 2004, nu figurează în baza de date a Departamentului de Drept Internaţional Privat a Ministerului Justiţiei Ungar. Deci la mai bine de 3 ani de la depunerea cererii de recunoaştere şi executare a laturii civile reiese faptul că aceasta nici măcar nu a mai ajuns în Ungaria, ci s-a pierdut pe drum!!
13 iunie 2007: Agache Aurel Dionisie revine cu o nouă adresă către Ministerul Justiţiei din România şi întreabă ce este de făcut pentru ca partea maghiară să intre în posesia cererii de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă pe teritoriul Republicii Ungare. Totodată întreabă care sunt motivele pentru care Ministerul Justiţiei din România află abia după 3 ani că cererea sus menţionată nu a ajuns la partea maghiară.
27 iunie 2007: În răspunsul nr. 19801/2006, Ministerul Justiţiei din România aduce la cunoştinţă lui Agache Aurel Dionisie că se impune ca autorităţilor maghiare să li se transmită din nou o cerere de încuviinţare a executării silite a laturii civile a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, Secţia I-a Penale. În aceste sens, este necesar ca Agache Aurel Dionisie să formuleze o nouă cerere. Cererea trebuie depusă la Tribunalul Bucureşti, în calitate de primă instanţă care s-a pronunţat în cauza respectivă, urmând ca instanţa română sesizată să dispună luarea măsurilor ce se impun, potrivit dispoziţiilor legale aplicabile în materie, în relaţia dintre România şi Republica Ungară. Cât priveşte motivele pentru care Ministerul Justiţiei din România află abia după 3 ani că cererea sus menţionată nu a ajuns la partea maghiară răspunsul este unul sec: de vreme de Ministerul Justiţiei a transmis Ministerului Justiţiei ungar cererea de recunoaştere şi executare a laturii civile, încă din anul 2004, motivele a căror precizare o solicit, se circumscriu factorilor care au determinat ca respectiva cerere să nu figureze în baza de date a autorităţii centrale străine, necunoscuţi Ministerului Justiţiei din România.
24 iulie 2007: Agache Aurel Dionisie a fost obligat să facă un nou demers către Tribunalul Municipiul Bucureşti, Secţia I Penală, prin care a solicitat formularea unei noi cereri de recunoaştere şi executare a dispoziţiilor civile din sentinţa penală nr. 70/1999 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală.
06 august 2007: prin adresa nr. 21/P, sub semnătura preşedintei Secţiei I-a penală, doamna judecător Lia Savonea comite o gafă monumentală comunicându-i, lui Agache Aurel Dionisie, refuzul de a formula o nouă cerere de recunoaştere şi executare a dispoziţiilor civile din sentinţa penală nr. 70/1999 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală, motivându-se că o dată pusă în executare sentinţa penală nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti Secţia I Penală, prin emiterea mandatului european de arestare, nu există posibilitatea unei opţiuni alternative, aşa cum este cea de recunoaştere şi executare a dispoziţiilor civile din sentinţa penală nr. 70/1999 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală, ceea ce face ca, cel puţin deocamdată, să fie aşteptate rezultatele demersului amintit. Se face astfel o confuzie gravă între o procedură civilă şi una penală, ceea ce demonstrează că nici măcar nu a fost înţeleasă solicitarea lui Agache Aurel Dionisie din 17 iulie 2007 şi că Tribunalul Bucureşti nu a urmărit cursul propriei cereri din 17 noiembrie 2003.
14 august 2007: Agache Aurel Dionisie revine cu o adresă către Tribunalul Municipiul Bucureşti, Secţia I Penală, în care arată că se face o confuzie între o procedură civilă şi una penală şi solicită din nou formularea unei noi cereri de recunoaştere şi executare a dispoziţiilor civile din sentinţa penală nr. 70/1999 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia I Penală.
11 septembrie 2007: Tribunalul municipiului Bucureşti, secţia I-a penală emite o nouă cerere de recunoaştere a sentinţei penale nr.70/1999 pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia I Penală, în ceea ce priveşte latura civilă şi de încuviinţare a executării silite pentru a o transmite autorităţilor competente din Republica Ungară, în conformitate cu dispoziţiile Convenţiei europene privind valoarea internaţională a hotărârilor represive, adoptată la Haga în mai 1970, ratificată de România prin Legea nr. 35/2000, însoţită doar de traducerile oficiale în limba maghiară ale rechizitoriului precum şi ale celor trei sentinţe în care au fost condamnaţi criminalii tatălui meu (Tribunal, Curte de Apel, Curtea Supremă de Justiţie).
12 octombrie 2007: Prin adresa 31/P, Tribunalul municipiului Bucureşti, secţia I-a penală îl anunţă pe Agache Aurel Dionisie că a trimis pe 12 octombrie 2007 Ministerului Justiţiei din România o nouă cerere de recunoaştere a sentinţei penale nr.70/1999 pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia I Penală, în ceea ce priveşte latura civilă şi de încuviinţare a executării silite pentru a o transmite autorităţilor competente din Republica Ungară, în conformitate cu dispoziţiile Convenţiei europene privind valoarea internaţională a hotărârilor represive, adoptată la Haga în mai 1970, ratificată de România prin Legea nr. 35/2000, însoţită doar de traducerile oficiale în limba maghiară rechizitoriului precum şi ale celor trei sentinţe în care au fost condamnaţi criminalii tatălui meu (Tribunal, Curte de Apel, Curtea Supremă de Justiţie).
Această Cerere de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a laturii civile a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, Secţia I-a Penală, a fost înregistrată la Ministerul Justiţiei din România la data de 15 octombrie 2007. Această cerere este dovada scrisă că Tribunalul Municipiului Bucureşti secţia I-a penală nu a îndeplinit sub nici o formă obligaţiile stipulate de lege în ceea ce priveşte urmărirea modului de soluţionare a primei cereri din 17 noiembrie 2003.
16 octombrie 2007: Ministerul Justiţiei restituie cererea instanţei de executare ca urmare a faptului că aceasta a invocat un temei greşit. Astfel instanţa de executare şi-a întemeiat cererea pe o convenţie a Consiliului Europei la care Republica Ungară nu este parte, şi nu pe dispoziţiile art. 46 din Tratatul bilateral aplicabil în relaţia dintre România şi Republica Ungară.
23 octombrie 2007: Agache Aurel Dionisie revine cu o nouă adresă către Ministerul Justiţiei din România în care întreabă dacă Ministerul Justiţiei a trimis părţii maghiare cererea trimisă de Tribunalul Bucureşti, Secţia I-a Penală pe data de 12 octombrie 2007 de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă pe teritoriul Republicii Ungare, şi totodată solicită informaţii despre modul standard în care este rezolvată o astfel de cerere, precum şi dacă au fost identificaţi cei responsabili de neurmărirea cererii trimise către autorităţile maghiare pe 05 martie 2004.
07 noiembrie 2007: Prin adresa nr. 122333/2007, Ministerul de Justiţie îi comunică lui Agache Aurel Dionisie, faptul că pe data de 16 octombrie 2007 cererea a fost restituită instanţei de executare, ca urmare a faptului că aceasta a invocat un temei greşit. Astfel instanţa de executare şi-a întemeiat cererea pe o convenţie a Consiliului Europei la care Republica Ungară nu este parte, şi nu pe dispoziţiile art. 46 din Tratatul bilateral aplicabil în relaţia dintre România şi Republica Ungară. Totodată îmi comunică faptul că o astfel de comunicare se face prin intermediul unui serviciu poştal care nu aparţine Ministerului Justiţiei, motiv pentru care factorii care determină ca această cerere să nu figureze în baza de date a unei autorităţi centrale străine, nu pot fi imputaţi Ministerului Justiţiei şi că Tribunalul Municipiului Bucureşti, secţia I-a penală este cea care ar fi trebuit să verifice stadiul de soluţionare a cererii din 17 noiembrie 2003.
Totuşi conform Legii nr. 189 din 13/05/2003 privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială ar trebui să existe o dovadă de comunicare, şi la actele trimise prin poştă, o dovadă de primire a respectivelor acte. Făcând abstracţie de lipsa resurselor umane din cadrul ministerului, lipsă care a fost invocată de Ministerul Justiţiei, în măsura în care serviciul de poştă nu a restituit dovada de primire de către partea maghiară a actelor trimise de către Ministerul Justiţiei, tot Ministerul de Justiţie al României trebuia să urmărească ca actele trimise prin poştă să ajungă la destinatar pentru ca procedura juridică iniţiată de instanţa de executare să poată intra şi pe rolul autorităţilor judiciare maghiare. Pentru că într-adevăr răspunsul la astfel de cereri de multe ori nu este prompt, şi ţine de disponibilitatea autorităţilor străine solicitate, iar în practica cooperării între state nu de puţine ori există situaţii în care răspunsurile au fost remise după 3-4 ani de la data transmiterii cererilor. Numai, că în cazul cererii de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70/1999 a Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte latura civilă pe teritoriul Republicii Ungare, formulată de Tribunalul municipiul Bucureşti pe data de 17 noiembrie 2003 şi care a fost comunicată, prin intermediul Ministerului Justiţiei din România, părţii maghiare pe data de 05 martie 2004, cerere trimisă prin poştă, partea maghiară nu ar fi putut răspunde nici într-o sută de ani de vreme ce cererea respectivă nu a ajuns la autoritatea juridică maghiară.
07 noiembrie 2007: Tribunalul Municipiului Bucureşti secţia I-a penală emite CEREREA DE ÎNCUVIINŢARE A EXECUTĂRII SILITE A LATURII CIVILE A SENTINŢEI PENALE NR. 70/1999 din 15 februarie 1999 PRONUNŢATĂ DE TRIBUNALUL BUCUREŞTI - SECŢIA I PENALĂ. Această cerere este însoţită doar de traducerile oficiale în limba maghiară rechizitoriului precum şi ale celor trei sentinţe în care au fost condamnaţi criminalii tatălui meu (Tribunal, Curte de Apel, Curtea Supremă de Justiţie).
07 noiembrie 2007: Tribunalul Municipiului Bucureşti secţia I-a penală emite CEREREA DE EXECUTĂRE SILITĂ A SENTINŢEI PENALE NR. 70/1999 A TRIBUNALULUI BUCUREŞTI - SECŢIA I PENALĂ. Această cerere este însoţită doar de traducerile oficiale în limba maghiară rechizitoriului precum şi ale celor trei sentinţe în care au fost condamnaţi criminalii tatălui meu (Tribunal, Curte de Apel, Curtea Supremă de Justiţie).
Este de remarcat faptul că aceste 2 cereri anulează de facto procedurile juridice executate de către Agache Aurel Dionisie în anul 2003, proceduri făcute la solicitarea Tribunalului Municipiului Bucureşti secţia I-a penală.
Astfel este anulată procedura de la nivelul instanţei Tribunalului Municipiului Bucureşt in secţia III-a Civilă, care în cadrul dosarului 7493/2002, a dispus prin sentinţa nr. 591 din 16 iunie 2003, admiterea cererii depuse de către Agache Aurel Dionisie şi s-a dispus reactualizarea despăgubirilor civile şi convertirea în euro. Dealtfel în cererea din 17 noiembrie 2003, de recunoaştere a sentinţei penale nr. 70/1999 a tribunalului Bucureşti Secţia I Penală în ceea ce priveşte latura civilă şi încuviinţarea executării silite, a fost luată în considerare sentinţa nr. 591 din 16 iunie 2003 în timp ce la noua cerere trimisă pe data de 07 noiembrie 2007 această sentinţă nr. 591 din 16 iunie 2003 nu a fost luată în considerare.
26 noiembrie 2007: Agache Aurel Dionisie revine cu o nouă adresă către Ministerul Justiţiei din România în care solicită informaţii Ministerului Justiţiei despre noua cerere de încuviinţare a executării silite în ceea ce priveşte latura civilă.
27 decembrie 2007: Prin adresa nr. 138550/2007, Ministerul de Justiţie îi comunică lui Agache Aurel Dionisie faptul că pe data de 10 decembrie 2007 cererea a fost expediată autorităţii centrale maghiare.
06 februarie 2008 şi 14 mai 2008: Agache Aurel Dionisie revine cu o nouă adresă către Ministerul Justiţiei din România în care solicită informaţii Ministerului Justiţiei despre noua cerere de încuviinţare a executării silite în ceea ce priveşte latura civilă.
16 iunie 2008: Prin adresa nr. 138550/2007, Ministerul de Justiţie îi comunică lui Agache Aurel Dionisie faptul că la data de 12 iunie 2008, punctul de contact al Ministerului Justiţiei şi Aplicării Legii al Republicii Ungaria la Reţeaua Judiciară Europeană în Materie Civilă şi Comercială a informat că a primit cererea şi documentele ataşate în susţinere, dar că documentaţia nu conţine informaţii cu privire la adresa de domiciliu sau de reşedinţă din Republica Ungaria a debitorilor, motiv pentru care nu poate stabili care este instanţa maghiară competentă căreia ar urma să i se remită cererea respectivă. În aceste condiţii, la data de 16 iunie 2008, Ministerul Justiţiei a comunicat autorităţii maghiare informaţiile referitoare la adresa de domiciliu ale numiţilor Filip Orban Daniela Kamilla şi Konrad Janos, astfel cum rezultă din hotărârile Tribunalului Budapesta din 5 noiembrie 2007 (prin care instanţa maghiară a refuzat executarea mandatelor europene de arestare emise, pe numele celor doi, de către Tribunalul Bucureşti).
14 octombrie 2008: În urma solicitării lui Agache Aurel Dionisie, Tribunalul Bucureşti trimite către Ministerul Justiţiei, traducerea sentinţei nr. 591 din 16 iunie 2003 pronunţată de către Tribunalul Bucureşti Secţia III-a civilă şi a borderourilor cu cheltuielile de executare avute de Agache Aurel Dionisie în această procedură. Se are în vedere completarea cererii din 07 noiembrie 2007 către statul maghiar.
06 octombrie 2008: Tribunalul Central Teritorial Buda, ca instanţă de fond, prin încheiere de şedinţă în dosarul 0102. VH. 5997/2008/2, admite cererea de încuviinţare a executării silite a sentinţei penale nr. 70 /02 februarie1999 a tribunalului Bucureşti Secţia I-a Penală. Cu termen de recurs în 15 zile de la luarea la cunoştinţă a deciziei.
22 octombrie 2008: Prin avocatul Forányi György, criminala Filip Orban Daniela Kamilla depune recurs, solicitând casarea deciziei luate pe 06 octombrie 2008, întrucât consideră că acţiunea admisă s-a prescris, depăşindu-se termenul de 5 ani. Recursul este depus la Tribunal pe data de 27 octombrie 2008.
30 octombrie 2008: Tribunalul Central Teritorial Buda, prin încheiere de şedinţă în dosarul 0102. VH. 5997/2008/2, trimite lui Agache Aurel Dionisie recursul intentat de criminala Filip Orban Daniela Kamilla, cu precizarea ca în termen de 8 zile de la primirea (06 noiembrie 2008) recursului respectiv, să depună eventualele sale observaţii.
10 noiembrie 2008: Agache Aurel Dionisie trimite Tribunalului Central Teritorial Buda observaţiile sale referitoare la recursul intentat de criminala Filip Orban Daniela Kamilla. După ce face o retrospectivă a cronologiei procedurii juridice, arată că este de acord cu motivarea instanţei de fond şi solicită respingerea recursului. Observaţiile sale ajung la Budapesta pe data de 13noiembrie 2008.
23 ianuarie 2009: Tribunalul Budapesta, ca instanţă de recurs, prin încheierea de şedinţă din dosarul 43.Pkfv. 642.323/2008/1, consideră legală decizia luată de instanţa de fond şi respinge recursul intentat de criminala Filip Orban Daniela Kamilla. Decizia este definitivă şi executorie.
09 februarie 2009: Tribunalul Central Teritorial Buda, prin încheiere de şedinţă în dosarul 0102. VH. 5997/2008/2 i-a act de decizia pronunţată pe 23 ianuarie 2009 de Tribunalul Budapesta şi constată că este definitivă şi executorie.
10 februarie 2009: Tribunalul Central Teritorial Buda, prin încheiere de şedinţă în dosarul 0102. VH. 5997/2008/2 trimite dosarul către executorul judecătoresc Sóvári Ferenc pentru ca acesta să ducă la îndeplinire prin toate mijloacele legale de executare a respectivei decizii. Demn de remarcat este şi faptul că sediul executorului judecătoresc Sóvári Ferenc este la aproximativ 400 de metri de domiciliul criminalei.
Consideraţii asupra procedurii efectuate pe teritoriul României
Cât priveşte Tribunalul Municipiului Bucureşti, secţia I-a penală, autoritatea de execuţie care ar fi trebuit să verifice stadiul de soluţionare a cererii din 17 noiembrie 2003. Această autoritate de execuţie nu şi-a îndeplinit sub nici o formă obligaţiile stipulate de lege în ceea ce priveşte urmărirea modului de soluţionare.
Ba mai mult, nici măcar nu este în stare să o retrimită Ministerului Justiţiei din România, trimite, pe data 11 septembrie 2007, o altă cerere bazată pe o Convenţie la care Republica Ungară nu este parte, practic desfiinţează toate actele juridice efectuate de către Agache Aurel Dionisie (sentinţa nr. 591 din 16 iunie 2003, de reactualizare a despăgubirilor civile şi convertirea în euro). Trimite o caricatură de cerere gafând într-un mod nepermis pentru o instituţie care pretinde că respectă prevederile europene în materie.
După restituirea ei de către ministerul Justiţiei, trimite o altă cerere, pe data de 07 noiembrie 2007, care practic desfiinţează toate actele juridice efectuate de către Agache Aurel Dionisie (sentinţa nr. 591 din 16 iunie 2003, de reactualizare a despăgubirilor civile şi convertirea în euro).
Nu a fost de ajuns că urmărirea penală a durat până pe data de 15 decembrie 1997, încălcându-se prevederile articolului 6 alin. 1 din convenţia Europeană a drepturilor omului şi că în procesul care a urmat nu s-au respectat prevederile art. 6, alin. 3 din Convenţia europeană a Drepturilor omului. A urmat şi calvarul procedurilor juridice privind recunoaşterea sentinţei penale nr.70/15.02.1999 a Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală, definitivă prin decizia penală nr. 1603/2001 a Curţii Supreme de Justiţie, în ceea ce priveşte latura civilă şi încuviinţarea executării silite.
Consider că prin modul lipsit de profesionalism, de echitate şi de rezonabilitate ca durată în timp în care instituţiile statului român s-au achitat de obligaţiile care le reveneau pentru ducerea la recunoaştere a sentinţei penale nr.70/15.02.1999 a Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală, definitivă prin decizia penală nr. 1603/2001 a Curţii Supreme de Justiţie, în ceea ce priveşte latura civilă şi încuviinţarea executării silite, a fost încălcat membrilor familiei Agache, dreptul la un proces echitabil şi rezonabil ca durată în timp.
|
